steagul Romaniei
 

 

 

 

 


 

****** BUN VENIT PE SITE-UL OFICIAL AL PRIMARIEI CIORANI ******
 
SITE REALIZAT DE MATEI GHEORGHE ***** Site-ul primariei a câstigat locul III la categoria primarii de comune la concursul de pagini internet ale administratiei publice locale numit Comunitatea virtuala, organizat de Asociatia Nationala a Informaticienilor din Administratia Publica din Romania ANIAP.

 

31 DECEMBRIE 2013

PLUGUL MARE

LA MULȚI ANI 2014 !

NOUL TEREN DE FOTBAL TRANDAFIR IONUTFOTBAL "TRAN

FIR IONUȚ"

 


Inaugurarea Centrului cultural 'Dromihete' - 8 martie 2011

Originar, probabil, din Muntenia de ast azi, a reusit în secolul IV a.Chr. sa uneasca toate triburile din Câmpia Baraganului, de la Gurile Dunarii, din Getia Minor si de pe malul drept al Dunarii si sa se dovedeasca a fi, asa cum consemneaza documentele vremii, un adversar de exceptie, o capetenie cu o personalitate puternica, cu o forta si inteligenta deosebite.

Conflictul dintre Lisimah si Dromihete, relatat de scriitorul antic Diodor din Sicilia, se desfasoara pe parcursul mai multor ani, 300-292 a.Chr., în mai multe confruntari, toate nefericite pentru regele macedonean.

Cu prilejul primei lupte din anul 300 a.Chr., datorita strategiei de retragere, hartuire si atac prin surprindere, Dromihete îi învinge pe macedoneni si îl ia prizonier pe comandantul acestora, Agatocle, fiul lui Lisimah. Regele get se poarta bine cu el, nu-l ucide sau înteminiteaza conform uzantelor vremii, mai mult chiar, îl trimite înapoi la tatal sau, încarcat de daruri, în nadejdea spune istoricul grec Diodor din Sicilia de a capata înapoi prin omenia asta pamântul (de la sudul Dunarii) pe care i-l rapise Lisimah. Aceasta tactica facea apel la sentimente paterne, la inteligenta si experienta militara a fostului general al marelui Alexandru Macedon.

Insensibil la diplomatia si mesajul regelui get, Lisimah nu renunta la intentia de a-si întinde stapânirea la nordul Dunarii si organizeaza, în anul 292 a.Chr., o campanie de amploare, cu o armata de 100000 de soldati, spune istoricul Polyainos.

Provizii nu si-au luat suficiente, crezând ca vor gasi la dusman. Dar getii au pârjolit totul în cale, încât dupa trecerea Dunarii macedoneni încep, în Câmpia Munteana, sa fie secerati de sete si foame, ca apoi sa fie învinsi în lupta si facuti prizonieri.

Din informatiile lui Diodor din Sicilia rezulta ca Dromihete l-a tratat cu respect pe Lisimah si la condus împreuna cu familia sa în capitala regatului, Helis, Cetatea Soarelui, neidentificata, înca arheologic. Aici refuza solicitarea getilor de a-l ucide si organizeaza un banchet cu mese fastuoase si bogate pentru macedoneni si sobre si saracacioase pentru oamenii sai. Îl numeste pe Lisimah tata si la întrebarea acestuia privind diferenta dintre mese îi raspunde: De ce ti-ai lasat rânduielile si viata stralucita si regatul si mai stralucit si ai dorit sa vii la niste barbari ce duc o viata atât de aspra într-o tara friguroasa si lipsita de roade ? Lisimah, coplesit de diplomatia lui Dromihete îsi recunoaste greseala initierii razboiului, restituie getilor cetatile cucerite, solicita încheierea pacii, prietenia getilor si accepta casatoria fiicei sale cu regele geto-dac.

Niciodata regatul Macedoniei nu a suferit o înfrângere mai mare, calea lui spre Dunare a fost definitiv închisa, de primul rege al regilor din istoria geto-dacilor, Dromihete.

Personalitatea lui Dromihete (IV-III a.Chr.) a lasat o puternica impresie în Orientul si Occidentul antic, gestul sau de învingator aparator al învinsului, generozitatea si forta sa etica au fost exemple si repere în antichitate, urmate, continuate si ridicate la noi valente de fauritorii Statului Dac, regii Burebista (82-44 a.Chr.) si Decebal (87-106 a.Chr.).

 

Arhg. Marinela PENES

PARCUL INDUSTRIAL PLOIESTI, LOCATIA CIORANI

Parcul Industrial Ploiesti , avand o bogata experienta în atragerea de investitii straine si de gestionare a parcurilor industriale, se extinde in comuna Ciorani, pe suprafata 45 ha islaz, în imediata apropiere de Gara Ciorani.
Acces prin DN 1D Ploiesti - Urziceni
Acces prin DN2 Bucuresti - Urziceni
Distanta fata de principalele oraşe: Bucuresti 70 km, 45 km Ploiesti, Urziceni 35 km.

FACILITATI PENTRU INVESTITORI

apa potabila

canalizare

statie de epurare

energie electrica

gaze naturale

drum asfaltat

iluminat public

securitate

statie feroviara

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

A COMUNEI CIORANI

Vecinatatile comunei sunt :
     - la N comuna Fulga de Jos
     - la E comuna Salciile
     - la S comuna Adâncata
     - la V comuna Draganesti
     - la S-V judetul Ialomita

Comuna Ciorani este asezata în coltul sud-estic al judetului Prahova, la hotarul cu judetul Ialomita, pe malul stâng al râului Cricovul-Sarat, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 6 km, si o latime ce variaza între 0,5-1 km. Fata de paralela 45° latitudine nordica se afla la o distanta de 30 km, iar fata de meridianul de 26° longitudine estica ce trece prin municipiul Ploiesti, la o distanta de 40 km.
Localitatea este strabatuta de la nord la sud de drumul national D1, care leaga resedinta judetului si Valea Prahovei cu orasele: Urziceni, Slobozia, Constanta, preluând un important trafic de tranzit cu caracteristic turistic, între nordul tarii si litoralul Marii Negre. În partea de vest, la aproximativ 5 km de centrul comunei, se afla gara Ciorani, pe linia ferata Ploiesti-Urziceni-Calarasi. Fata de comunele din jur este situata la distante relativ reduse, marginindu-se la sud cu comuna Adâncata (Rasinari) 5 km; la vest cu comuna Brazii (Radulesti) 9 km -ambele în judetul Ialomita; la 7 km est cu Salciile; la 9 km nord cu Fulga si la 5 km nord-vest cu satul Baraitaru, comuna Draganesti. Orasele spre care graviteaza în special interesele comerciale ale locuitorilor se afla la distante aproximativ egale (21-24 km): la nord-est Mizil; la nord-vest Urlati si la sud-est Urziceni, judetul Ialomita.
CAI DE ACCES ÎN LOCALITATE
- Legatura cu resedinta de judet se face prin DN1 B Ploiesti-Albestiti si continua pe DN1 D Albesti-Ciorani-Urziceni.
- Din DN1 D se desprinde DJ 201 A Ciorani-Adâncata.
- Localitatea mai este strabatuta de DC 78 A spre SC 79 Fulga-Salciile.
- DJ 148 care traverseaza Cricovul Sarat prin intermediul unui pod si face legatura cu statia C.F.R. pe relatia Ploiesti-Urziceni, care este situata la cca. 7 km de localitate.